Evoluţia cantitativă a populaţiei comunei Găgești este oglindită de recensămintele efectuate până în 1831. Înainte de această dată, asupra evoluţiei numerice a populaţiei se pot face estimări legate de informaţiile oferite de documentele istorice şi cartografice.
Schimburile de populaţie dintre o regiune şi alta sau dintre o localitate şi alta, evidenţiază gradul de atractivitate, dar şi nivelul de dezvoltare al regiunii sau localităţii respective. Marea majoritate a populaţiei din comuna Găgești migrează spre centrele urbane învecinate.
Dezvoltarea economică şi socială la nivel local este puternic condiţionată de factorul demografic, ceea ce determină ca analiza situaţiei demografice pe termen mediu şi lung, să servească la fundamentarea corectă a planurilor şi strategiilor de dezvoltare.
situaţia demografică şi indicatorii reprezentativi Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Vaslui, la recensământul populaţiei din 2011, populaţia comunei Găgești se cifra la un număr de 2.024 locuitori, înregistrându-se o scădere de aproximativ 6,8% faţă de anul 2010. această scădere este cauzată de fenomenul de migraţie a populaţiei, care are la bază rata scăzută a şomajului sau instabilitatea politică, economică şi socială.
Raportul populaţiei pe sexe este unul echilibrat, având în vedere că 51% din populaţia comunei este de sex masculin, iar populaţia de sex feminin deţine un procent de 49%. De asemenea, raportul de masculinitate creionează faptul că un număr de 103,6 bărbaţi revin la 100 de femei, ceea ce denotă că, la nivelul comunei, structura pe sexe se păstrează în limite care permit derularea normală a proceselor specifice din punct de vedere social ºi economic.
Densitatea populaţiei pe întreg teritoriul comunei este de 31,1 locuitori/km2, mult sub cea de la nivel judeţean, de 202,7 locuitori/km2 din suprafaţa totală.
Structura populaţiei după etnie, conform datelor de la recensământul populaţiei din martie 2011, prezintă o preponderenţă a persoanelor române (96,84%), în comună instaurându-se un climat propice desfăţurării vieţii sociale, fără a fi semnalate acte de discriminare etnică.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (94,76%), cu o minoritate de adventişti de ziua a şaptea (1,09%). Pentru 3,06% din populaţie nu este cunoscută apartenenţa confesională.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă
Procesul reducerii numărului de locuitori ai comunei, a început ca o consecinţă a modernizării la nivel societal, asociindu-se şi cu degradarea continuă a structurii pe vârste, cauzată de procesul de îmbătrânire a populaţiei.
Potrivit piramidei vârstelor populaţiei comunei Găgești, se constată o reducere a categoriei de vârstă 0-4 ani. De asemenea, se evidenţiază o pondere mai mare a populaţiei în vârstă faţă de mediul urban, din judeţul Vaslui, unde aceasta atinge un procent de 9,5%.
Un alt indice statistic care poate evalua îmbătrânirea populaţiei este reprezentat de indicele de îmbătrânire demografică. Acesta denotă capacitatea unei comunităţi de a se regenera demografic. Astfel, în anul 2011, în comuna Găgești gradul de îmbătrânire demografică este de 117%, ceea ce înseamnă că la 100 de persoane cu vârsta până la 15 ani revin 117 persoane cu vârsta de peste 60 de ani.
Din totalul populaţiei înregistrate, cea tânără (0-14 ani) reprezintă 23% din totalul populaţiei comunei, populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 55% din total, iar populaţia vârstnică (peste 65 de ani) reprezintă 22% din total. Conform acestor valori, se poate sesiza un echilibru al structurii populaţiei la nivelul comunei Găgești.
Raportul de dependenţă demografică, care caracterizează potenţialul de activitate al populaţiei, atinge o valoare de 79,9% în anul 2011, cu aproximativ 30 de procente mai ridicată faţă de cea înregistrată la nivelul judeţului Vaslui (50%). Mai exact, este indicată presiunea pe care populaţia inactivă o exercită asupra populaţiei active. Astfel, în comuna Găgești, la 100 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani, revin aproximativ 80 de persoane tinere (0-14 ani) şi persoane vârstnice (peste 65 de ani).
De asemenea, raportul de dependenţă demografică poate fi calculat şi diferit în funcţie de două categorii: tineri şi vârstnici.
Astfel, raportul de dependenţă al tinerilor evidenţiază raportul dintre numărul persoanele de vârstă 0-14 ani şi persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, şi atinge o valoare de 41,6%, depăşind cu 14 procente pe cea înregistrată la nivel judeţean.
Pe de altă parte, raportul de dependenţă al vârstnicilor este mai scăzut, atingând valoarea de 38,2%. Astfel, faptul că raportul de dependenţă al tinerilor este mai mare decât cel al vârstnicilor reliefează un grad mai redus de îmbătrânire a populaţiei.
Rata de înlocuire a forţei de muncă, la nivelul comunei Găgești are o valoare de 125%, ceea ce însemnă că 100 de persoane adulte, vor putea fi înlocuite de un număr de 125 de persoane, creându-se un surplus de resurse de muncă de 25%.
Mişcarea naturală a populaţiei
Structura pe vârste a populației poartă amprenta unui proces de îmbătrânire demografică, marcat, în special de scăderea natalităţii, conducând implicit la reducerea ponderii populaţiei tinere. În anul 2011, comuna Găgești înregistra un spor natural negativ, cu o valoare de -6, evidenţiindu-se numărul ridicat al deceselor în raport cu numărul naşterilor.
Natalitatea, prima componentă a mişcării populaţiei, a cunoscut, în anul 2011, o valoare scăzută, de doar 24 de naşteri. În acelaşi interval de timp, mortalitatea cifra 30 de decese. Având în vedere că pe termen scurt şi mediu, mortalitatea nu va putea contribui la reducerea scăderii demografice, natalitatea este singura componentă asupra căreia se poate acţiona, redresarea acesteia putând avea efecte pozitive şi de lungă durată.
Mişcarea migratorie a populaţiei s-a caracterizat, în 2011, printr-un număr de 30 de schimbări de domiciliu şi un număr de 44 de schimbări de reşedinţă.
Mai exact soldul schimbărilor de domiciliu este unul nul, pe când cel al schimbării de reşedinţă este de -23.
Pe de altă parte, schimburile de populaţie dintre o regiune şi alta sau dintre o localitate şi alta reprezintă gradul de atractivitate demografică şi reflectă dezvoltarea sau perspectivele de dezvoltare ale regiunii sau localităţii respective. Marea majoritate a populaţiei migrează spre centrele urbale învecinate.
De asemenea, pe parcursul aceluiaşi an, s-au înregistrat 25 de emigranţi în străinătate, motivaţi de lipsa locurilor de muncă puse la dispoziţia acestora, la nivelul comunei, implicit de gradul de sărăcie ridicat. Astfel, rata de emigrare înregistrată a fost de 1,2 emigranţi la 100 de locuitori.
Navetismul reprezintă o formă a micşorării migratorii, navetiştii fiind cei care pendulează între locuinţă şi locul de muncă. Pentru comuna Găgeşti, navetismul poate fi luat în considerare, majoritatea navetiºtilor deplasându-se cu autobuzul ºi mai puþin cu mijloace proprii de transport.
Navetiºtii care se deplasează în comună sunt reprezentanþi de ingineri, medici, cadre didactice ºi alte categorii de muncitorii calificaþi ce-ºi desfăºoara activitatea în cadrul instituþiilor ºi unităþilor economice, din comună. Acesþia sosesc zilnic din Vaslui, Bârlad sau Huºi ºi din localităþile învecinate
Populația ocupată
Din numărul total al locuitorilor, pentru anul 2011, populația ocupată reprezenta un procent de doar 29,9%, valoare aproximativ egală cu cea de la nivel județean (30,9%).
Se remarcă faptul că mai mult de jumătate din populația ocupată a comunei Găgești (81,6%) activează în ferme de subzistență. Acest aspect are la bază o economie rurală neagricolă slab dezvoltată, dar şi lipsa unor surse alternative de venituri pentru populația acestei zone.
Provocări demografice şi direcții de acțiune
La nivel naþional, conform prognozelor demografice, populaþia rurală se va diminu numeric, semnalându-se o scădere moderată până în 2015, urmată de un declin accentuat în perioada 2015-2050, generată de deficitul naºterilor în raport cu numărul deceselor, la care se va adăuga soldul cumulat al migraþiei interne ºi externe.
Cauzalitatea scăderii numărului de locuitori ai comunei Găgeºti constă în incapacitatea spaþiului rural de a-ºi reproduce propriile structuri, concretizându-se în creºterea valorilor negative ale sporului natural. Acest fapt poate conduce la afectarea laturii economice a comunei, aceasta devenind o piaþă mai mică, dar ºi mai scumpă ºi neatractivă pentru investitorii străini, rezumându-se la statutul de piață simplă de desfacere.
Un alt aspect negativ, pe care scăderea populaþiei îl poate determina, este diminuarea numărului contribuabililor la bugetul local al comunei Găgeºti, întrucât o reacþie indirectă a acestui fenomen va genera o creºtere a numărului de pensionari. Din cauza acestui fapt, va exista o incertitudine asupra susþinerii veniturilor populaþiei inactive, de către cea activă.
De asemenea, scăderea forþei de muncă ºi a capitalului va fi influenþată de procesul de îmbătrânire a populaþiei, având în vedere că ponderea grupelor vârstnice de populaþie se află într-o continuă creºtere, faþă de celelalte grupe.
Cu certitudine provocările demografice vor fi amplificate de către nivelul ratelor principalilor indicatori specifici demografici, care în următorii ani se preconizează să aibă o evoluþie negativă.
Astfel, se constată un spor negativ atât la nivel local, cât ºi judeþean, datorat în principal de creºterea continuă a mortalităþii, ajungându-se ca ponderea deceselor în numărul locuitorilor, la nivel naþional, să atingă pragul de 13,6 de decedaþi la 1.000 de locuitori.
în ceea ce priveºte direcþiile de acþiune, acestea trebuie să vizeze în principal măsuri ºi acþiuni determinative pentru stoparea fenomenelor demografice negative (declinul natalităþii, creºterea mortalităþii), reechilibrarea structurală a populaþiei, creºterea speranþei de viață în condiþii bune de sănătate. Trebuie să se pună accent pe crearea unei societăþi rurale bazate pe incluziune socială, pe modernizarea sistemului de sănătate prin promovarea unor servicii medicale de calitate în condiþii de echitate, sau pe modernizarea accelerată a sistemelor de educaþie ºi formare profesională a populaþiei.
Legat de problema migraþiei forþei de muncă calificate către alte regiuni sau comune, autorităþile publice locale, alături de autorităþile publice centrale pot implementa politici pentru asigurarea încadrării populaþiei active de la nivelul comunei, în noi locuri de muncă.
