Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Sunt de acord

Meniu
Monitorul Oficial Local
Formulare
Accesibilitate
Contact

Inspectia scolara dupa anul 1948

Prin reforma învăţământului din 1948, în locul Inspectoratelor şcolare Judeţene, se înființează în fiecare raion o Secţie de Învăţământ şi Cultură care avea o dublă subordonare: Ministerul învăţământului şi Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare. Şefii de secţii aveau aceleaşi atribuţii ca cele ale inspectorilor generali care aveu în subordine inspectori metodişti. Comuna Găgești aparţinea până în 1960 de raionul Murgeni. Inspectorii şcolari se selectau dintre învăţătorii şi profesorii cu origine social sănătoasă şi cu autoritate profesională. La Secţia de Învăţământ a Raionului Murgeni a ocupat funcţia de şef de secţie: Rugină Ion, Rugină Vasile, Pintilie Gheorghe, iar inspectori Hardon Teodor, Ion Crăiescu, Petru Antohi. Începând cu 1960 se desfiinţează Raionul Murgeni care va fi cuprins în Raionul Bârlad şi la rândul lui în regiunea Iaşi. Şcolile arau îndrumate şi controlate cel puţin o dată pe an de către un inspector şcolar care urmărea baza didactico-materială a şcolii, frecvenţa elevilor, calitatea predării şi cunoştinţele elevilor. Până în 1957 se avea în vedere şcolarizarea analfabeţilor, puritatea ideologică a lecţiilor, desfăşurarea examenelor terminale la clasa a IV-a şi a VII -a, cât şi sprijinul dat de cadre didactice la lămurirea sătenilor să se înscrie la Gospodăria Agricolă Colectivă. Este şi amuzant să citeşti un proces verbal de inspecţie de la şcoala Peicani referitor la învăţătorul Ion Chichiţă, un adversar declarat al comunismului (avea 60 ha de pământ) care a lămurit personal cei 10 plugari care erau cei mai greu de convins să intre în colectiv şi în continuare inspectorul îi enumeră numai patru dintre ei. Paraschiva Buta, Constanţa Popa, Cezar Guzgan şi Petru Plăcintă cu toată familia . Citind procesele verbale de inspecţie şi discutând cu învăţătorii acelor vremuri, am observat că inspectorii aveau o pregătire de specialitate şi metodică adecvată, deşi erau îndoctrinaăi ideologic, fiind însă obiectivi în aprecieri şi exigenţi în limitele normalităţii. Menționăm că aceste inspecții în şcoli erau inopinante. În 1968, o dată cu noua organizare administrative teritorială, când judeţele au luat loc raioanelor şi regiunilor s-a constituit la nivelul judeţului Vaslui primul Inspectorat şcolar Judeţean, având ca inspector general pe profesorul Mihalache Mocanu, până în decembrie 1970. între ianuarie 1971 şi aprilie 1975 profesorul de pedagogie Constantin Alexandru a condus Inspectoratul şcolar, având multe realizări, printre care: în anul 1974 a reuşit să cuprindă toţi copiii de vârstă şcolară, să asigure încadrarea majorităţii posturilor din învăţământul vasluian cu cadre calificate, să îmbunătăţească procesul de predare în şcoli şi licee şi a constiutit cea mai bună echipă de inspectori şcolari Personal îl găsesc cel mai bun inspector general din istoria învăţămâtului vasluian, aceasta fiind şi opinia multor inspector, directori şi profesori cu care am discutat. Nu vedeai în el un actrivist de partid care conducea învăţământul, ci un mare pedagog care sprijinea efectiv şi încuraja pe cei care doreau să slujească cu devotament învăţământul din acea perioadă destul de grea. în aprilie 1975, pe motive politice, a fost destituit din funcţie şi trecut la catedră. Un inspector care a avut merite în eficientizarea învăţământului vasluian a fost profesorul de geografie Elena Condrea. La prima vedere, dădea de înțeles că era un activist de partid care avea ca sarcină, să conducă învăţământul, dar după ce reuşeai să cunoşti toate laturile activităţii domniei sale, ca inspector general, constatai că dorea să fie disciplină şi calitate în învăţământ. Fiind foarte energică, a acordat o deosebită atenţie evaluării corecte a activităţii cadrelor didactice prin inspecţiile frontale. A introdus începând cu 1986 testarea la clasa a IV -a fapt ce a provocat reacţii negative din partea învăţătorilor care-şi neglijau îndatoririle profesionale şi nu erau puţini în judeţ. În scopul cuprinderii a cât mai multe şcoli în acţiunea de control, a pus accent pe inspecția tematică de o zi, intrată în folclorul şcolar sub numele de "Acțiunea autobuzul", când se făceau controale de o zi la şcolile care erau situate pe un anumit traseu, lăsându-se câte un inspector şcolar la fiecare şcoală care urmărea: frecvenţa elevilor, prezenţa cadrelor didactice la cursuri, baza materială, folosirea materialului didactic, nivelul de pregătire al elevilor la clasele terminale -limba română şi matematică. Un efect pozitiv al acestui tip de control a fost creşterea în calitate a învăţământului vasluian şi disciplinarea directorilor şi cadrelor didactice care nu-şi făceau datoria. Un fapt salutar a fost şi acela că nu a permis activiştilor de partid să intervină în problemele învăţământului. Spre deosebire de mulţi inspectori generali, inclusiv cei de după 1990, accepta şi opinii contradictorii atunci când aveai argumente. După 1971 s-a acordat o atenţie deosebită selectării inspectorilor şcolari din rândul cadrelor didactice care aveau autoritate morală şi profesională şi cel puţin gradul II. O să enumăr astfel de inspectori: la matematică profesor Şugulea Vasile, Cârjă Gheorghe şi Apostolache Dumitru, fizică-chimie Rânceanu Nicolae, istorie-Zugravu Aurel, biologie profesor doctor Țîțan Liviu, învăţători Andrei Măndița şi Onşiş Viorel, educatoare Andrian Natalia. Este demn de remarcat o anumită stabilitate a inspectorilor şcolari. Inspectorii şcolari menţionați mai sus nu făceau obiectul celor spuse de Nicolae Iorga în Parlamentul României, când era ministrul învăţământului: "Nu mai vorbim de rolul nefast al inspectorului şcolar care crede dacă a ajuns şef poate urca în capul foştilor săi colegi". După 1990 a existat o mare instabilitate în rândul inspectorilor şcolari din cauza implicării politicului într-o mare măsură în numirea inspectorilor, uneori prima calitatea de membrul de partid în detrimentul profesionalismului. Cu toate acestea au fost şi inspectori şcolari care prin activitatea depusă, au contribuit la creşterea calităţii în învăţământ ca de exemplu: limba română Teodor Pracsiu, Istorie Nicolae Ionescu, biologie Iftimi Ariadna, geografie Aneta Apostol, fizică Ignat Cătălin, discipline tehnice Donea Mihaela, personal Fluieraş Gheorghe, educatori Roman A. Şi inspectorii şcolari care funcţionează în prezent au confirmat autoritate profesională, îndrumând şi controlând cu competenţă activitatea desfăşurată de cadrele didactice din judeţ. Îi amintim pe: Balan Doru Remu, inspector general adjunct, Spâncenatu Vasile management, Turcu Constantin management, Lişievici Gabriela perfecţionare, Popescu Zoica învăţământ preşcolar, Rusu Oana şi Năstase Petronela învăţământ primar, Ciocoiu Mihaela limba română, Ciobanu Gheorghe matematică, Dumitraşcu Irina fizică, Mocanu Monica religie, Ciobotaru Cristi muzică, Andreescu Eduard geografie, Jitcă Daniela educativ, Muntenaşu Maria şi Ciulei Maria discipline tehnice, Eşanu Romica limbi moderne, Bedicov Virgil educaţie fizică. Ca opinie personală consider că inspectorii generali-adjuncţi şi inspectorii şcolari metodişti ar trebui să fie inamovibili. De aceea am abordat în această lucrare şi inspecţia şcolară întrucât alături de cadrele didactice, legislaţia şcolară şi şistemul politic influenţează pozitiv sau negativ activitatea şcolară. Un aport deosebit la desfăşurarea inspecţiilor pentru obţinerea gradelor didactice, inspecţiilor de specialitate îl are corpul metodiştilor I.S.J. Vaslui. În activitatea de director am cunoscut metodişti care şi-au onorat această activitate şi-i amintim: învăţător Chiricuța Ştefan, Varvara Ion, Radu Lenuşa, educatoare Dumitraşcu Mioara, Băietu Nuța, Obreja Rodica, Obreja Nuța, istorie Gramaticu Oltea, Monu Elena, Iacob Ion, Balan Mihai, Chiru Tița, limba română Gohoreanu Gheorghe, limba franceză Radu Georgeta, Mituşa Mihai, matematică Leu Ana, educaţie fizică Mogâldea Gheorghe. Plăcintă Gabriela Dupa absolvirea facultăţii de geografie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi a debutat în învăţământ la şcoala nr. 9 Bârlad obţinând titularizarea cu media 9, 30. încă de la începutul carierei didactice a probat pregătirea ştiinţifică, metodică din facultate realizând lecţii de bună calitate care s-au regăsit în rezulatetele elevilor. Fire energică, cu ambiţii intelectuale, exigentă dar dreaptă, dascăl cu vocaţie, înzestrată cu simţul datoriei şi a responsabilităţii în profesie, cu aptitudini organizatorice, a recomandat-o să îndeplinească pentru o perioadă de 8 ani (2002 - 2010) funcţia de director al şcolii nr. 9 Bârlad, reuşind să o menţină în rândul instituţiilor şcolare de prestigiu din oraş. Pregătirii temenice din facultate i-a urmat studiile de masterat, apoi susţinerea şi promovarea examenelor de grade didactice cu medii mari (definitivat 9, 20; gradul II 9, 50; gradul I 10), cât şi absolvirea a numeroase cursuri de formare continuă. Totodată a îndeplinit şi funcţii politice, obşteşti şi educative, printre care: Consilier Local în Consiliu Local Municipal Bârlad, Primvicepreşedinte al Societăţii de Geografie, filiala Vaslui, Inspector şcolar general adjunct, metodist I:S.J., Responsabila Comisiei Metodice a Directorilor zona Bârlad, Membru al consiliului Consultativ al I.S.J. Vaslui, Consilier educativ şi lider al grupei sindicale. Dovedind aptitudini pentru cercetare a publicat individual şi în colaborare articole şi cărţi de specialitate printre care amintim câteva: realizarea hărţii turistice a municipiului Bârlad, album "Bârladul la întâlnirea cu Europa", Editura Opera Magna, Iaşi, scurtă caracterizare a condiţiilor naturale a Municipiului Bârlad, Ghidul Bârladul (ediţia I), 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Ghidul Bârladul (ediţia II), 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Bârlad 2008. Repere monografice, Editura Opera Magna, Iaşi 2008, Evoluţia demografică a municipiului Bârlad (1944 - prezent), Editura Dacri, 2009. Pe baza meritelor profesionale, i s-a încredinţat funcţia de inspector şcolar general al I.S.J. Vaslui, unde reuşeşte împreună cu inspectorii şcolari să menţină un echilibru între activitatea de inspecţie şi cea de consiliere a cadrelor didactice. Ceea ce impresionează plăcut este faptul că a instituit în inspectorat un climat de muncă sănătos, favorabil desfăşurării unui proces instructiv - educativ de calitate. Şi în cadrul inspecţiilor tematice frontale de specialitate a dat tonul ca să nu se facă un control agresiv, iar aprecierea activităţii cadrelor didactice şi a directorilor să nu mai fie în funcţie de aparteneţa politică. În încheiere ne exprimăm speranţa că va rămâne un nume de referinţa în învăţământul din judeţul Vaslui. Nicolae Ionescu Un dascăl cu reale calităţi didactice, cu vocaţie pentru învăţământ care prin activitatea sa şi-a pus amprenta asupra învăţământului istoric vasluian este prof. dr. Nicolae Ionescu, inspector şcolar de specialitate la I.S.J. Vaslui. Distinsul profesor s-a născut în ziua de 16 octombrie 1953, în municipiul Ploieşti. Studiile primare şi gimnaziale le urmează în comuna Dărmăneşti judeşul Dâmboviţa, iar cele medii la liceul I.L. Caragiale din Ploieşti. Pregătira temenică din liceu îi asigură accesul la facultatea de istorie - geografie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Târgul Mureş şi apoi a facultăţii de istorie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. îşi începe cariera didactică mai întâi la şcoala Bahnari la 1 septembrie 1975 apoi este detaşat la liceul agricol din Negreşti în anul şcolar 1978 - 1 979, după care, pe bază de concurs, funcţionează ca profesor titular la liceul industrial nr. 1 Vaslui, în perioada 1979 - 1995. Fire energică, cu o mare capacitate de muncă, dornic de afirmarei intelectuală, reuşeşte în 1995 la concursul de titularizare şi ocupă catedra de istorie de la liceul Mihail Kogălniceanu din Vaslui. Realizările profesionale, promovarea gradelor didactice, înclinaţiile remarcabile spre cercetare, i-au adus consacrarea şi o bine meritată notorietate recomandându-l să îndeplinească funcţia de inspector de specialitate la I.S.J. Vaslui în perioada 1991 - 2005, septembrie - octombrie 2009 şi 1 septembrie 2012 şi în prezent. În această calitate s-a impus prin spirit colegial, afabilitate în care aroganţa funcţiei îi este străină. Autoritatea profesională dobândită prin muncă asiduă îndeamnă colegii să lucreze cu conştiinţa datoriei, înţelegând importanţa predării istoriei într-o societate democratică. Pregătirea continuă în specialitate, din arhive şi biblioteci, i-au permis să acceadă la studiile doctorale din perioada 1999 - 2003, finalizându-le cu susţinerea tezei de doctorat în cadrul Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi cu tema "Moldova în anii 1944 - 1947", pe care a publicat-o în 2005. Concomitent cu activitatea de inspector şcolar s-a impus şi ca profesor relizând lecţii de bună calitate care i-a determinat pe elevi să îndrăgească acest obiect care stă la baza culturii generale şi mai ales a culturii politice. Este o prezenţa activă în viaţa culturală a urbei, organizând multe activităţi în special de comemorare a unor evenimente istorice, publicând articole şi cărţi de istorie, participând la multe activităţi de formare continuă. Este căsătorit şi are două fiice, cea mai mare fiind cadru universitar la o universitate din străinătate, iar cea mică absolventă cu masterat a facultăţii de ştiinţe economice. Gheroghe Flueraş. Distinsul profesor şi inspector a văzul lumina zilei în municipiul Vaslui, unde urmează şcoala primară şi gimnazială la şcoala nr. 3, având printre alţii 2 dascăli de prestigiu, învăţătoarea Ungureanu Aglaia şi profesorul de matematică Fracase Ion, acesta din urmă cultivându-i interesul pentru matematică, care-l va determina să se înscrie la profilul matematic la liceul Mihail Kogălniceanu, unde va aprofunda studiul matematicii sub îndrumarea profesorului Mera. Dobândind o solidă pregătire în domeniul matematicii va reuşi la examenul de admitere la facultatea de matematică a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Dupa absolvirea facultăţii în 1996 va funcţiona mai întâi la şcoala nr. 2 Vaslui şi apoi la şcoala nr. 10 Vaslui. în 2007 va ocupa prin concurs de titularizare catedra de matematică la liceul Mihail Kogălniceanu din Vaslui. Solida pregătire de specialitate şi metodică dobândită în facultate i-a permis să realizeze lecţii de bună calitate care va atrage pe elevi pentru studiul acestui obiect destul de dificil. Din anul 2005 şi în prezent este inspector şcolar cu managementul resurselor umane, evidenţiindu-se prin profesionalism, putere de muncă şi corectitudine exemplară. A reuşit să aplice sistemul informatic în mişcarea personalului didactic. Concomitent cu activitatea de inspector, predă în continuare matematica obținând rezultate cu elevii inclusiv premii la olimpiadele şcolare. Preocupat de propria perfecţioanre a susţinut şi promovat toate gradele didactice. Este căsătorit şi are două fiice minore. Ne exprimăm convingerea că prin întreaga activitate desfăşurată până acum, profesorul şi inspectorul Gheorghe Fluieraş îşi va înscrie numele ca un dascăl de prestigiu al învăţământului vasluian. (Articol preluat din lucrarea "Scurt istoric al învăţământului din comuna Găgești" a domnului profesor de istorie, şi director coordonator al şcolilor, Ioan Iacomi)